Te-am făcut să dispari
Din motive personale, te-am făcut să dispari,
În sunetul de crivăț,
În amestecul de morfină,
În sunetul de cioburi care au spart fragmente de nemurire,
Între noi n-a mai rămas decât un cer de fier care pune baricada,
Eram împărțiți între nord și sud,
Ambuscada care pune stăpânire se lovea în valuri tulburi
Și ai încercat să-ți rupi oasele în speranța că te vei reconstrui
Dar oasele aveau formă de cub perfect pictat sub piele care iți lăsa răni
Mi-am desfăcut toracele să te înțeleg,
Dar tu dintr-o mișcare perfidă mi l-ai cuprins și ai construit trapez
În speranța că te vei înălța deasupra apelor cerului,
Cerșeai vrăbiilor himere
Am făcut vin din păpădii și m-am îmbătat pe pământul negru
Dar din motive personale, nu pot să te fac să pleci,
Ci doar să te transform în versuri,
În versuri pe care tu acum le citești
Cromatografie
Sunt coasta smulsă și pierdută care te-a creat
Pumnul de pământ pe care l-ai pierdut în Eden
Cu genunchii aplecați de măduvă izolării, ai adus slava zeilor
Dar ceea ce numeai slavă, nu erau decât fragmente din propria creație
Fragmente care-ți șopteau:Te vreau pe tine muritorule să mă alegi
Dar ai ales să mă culegi și să mă duci prin etern
Etern, eter
Dizolvă-mă până mă transform în anestezic
Să rezoneze cum dansam prin orbitali,
Într-un dans nebun intodeauna simetric în dreapta ta
Mă transform spontan printr-un exces de forțe și cad
Tu ai rămas solvent, staționând printre elemente
Încercam să ne amestecăm, dar ne-am pierdut culorile
Un strop din cerneala care te-a scris, s-a risipit într-un pahar de apa
S-a infuzat și redesenat prin valuri tulburi
Se zbătea să ne amestecăm printre pigmenți
Fară să știi tu…
Fară să stiu eu…
Că eram însăși definiția cromatografiei